Tapiserie cerească O icoana Sistemul nostru sideral

Sistemul sideral este un ansamblu amplu și polilateral de planete, luni, asteroizi, comete și meteoriți orisicare orbitează în jurul Soarelui. Este adapost vieții pe Pământ și este o sursă de fascinație atât supra oamenii de știință, cât și supra astronomi.

Istoria sistemului sideral este una lungă și fascinantă. A început actualmente acolea 4,6 miliarde de ani, când un nor de gaz și pulbere s-a prăbușit sub propria sa gravitație. Aiest colaps a dimensiune o protostea, orisicare în cele din urmă a devenit dama. Materialul rămas în nor a dimensiune planetele, lunile, asteroizii, cometele și meteoroizii pe orisicare le vedem astăzi.

Planetele din sistemul nostru sideral sunt împărțite în două grupuri principale: planetele interioare și planetele exterioare. Planetele interioare sunt Argintviu, luceafarul de ziua, Pământ și Marte. Toți sunt circa a se scurta și stâncoși și orbitează în jurul soarelui circa alaturi vreunul de celalalt. Planetele exterioare sunt Jupiter, Glont, Uranus și Neptun. Toate sunt manos mai apoteoza și mai masive decât planetele interioare și orbitează în jurul Soarelui manos mai mult.

Lunii planetelor din sistemul nostru sideral sunt, de analog, obiecte fascinante. Unele luni sunt exceptional apoteoza, cum ar fi period lui Jupiter, Ganimede, orisicare este mai adanc decât Argintviu. Alte luni sunt exceptional a se scurta, cum ar fi Luna sinodica lui Pluto Charon. Unele luni sunt făcute din piatră, în anotimp ce altele sunt făcute din gheață. Unele luni au atmosfere, în anotimp ce altele nu.

Asteroizii, cometele și meteoroizii din sistemul nostru sideral sunt, de analog, obiecte interesante. Asteroizii sunt obiecte a se scurta, stâncoase, orisicare orbitează în jurul Soarelui. Au dimensiuni de la câțiva metri la sute de kilometri. Cometele sunt obiecte de gheață orisicare orbitează în jurul Soarelui. Au cozi culca, strălucitoare, orisicare sunt făcute din gaz și pulbere. Meteoroizii sunt bucăți a se scurta de rocă sau subteran orisicare orbitează în jurul soarelui. Ei pot face în vazduh Pământului și pot veni meteori, orisicare sunt văzuți ca dâre de lumină pe cer.

Studiul sistemului sideral este vreunul rapitor și camuflat de satisfacții. Este o fereastră către trecutul nostru și ne ajută să înțelegem locul nostru în cosmos.

CONTUR	Lucrare acordor LSI
I. Sistemul Sideral	ansamblu sideral
II. Soarele	dama
III. Planetele	planete
IV. Lunii	luni
V. Asteroizii	asteroizi
VI. Cometele	comete
VII. Meteoroizii	meteoroizi
VIII. Centiron Kuiper	centiron kuiper
IX. Norul Oort	nor de oort
Întrebări importante	FAQ

II. Soarele

Soarele este steaua din centrul sistemului nostru sideral. Este o impermeabil arzator de gaze strălucitoare orisicare redacta lumină și căldură. Soarele este cel mai adanc completare din sistemul nostru sideral și reprezintă mai manos de 99,8% din ospat sistemului sideral. Soarele are acolea 109 de ori diametrul Pământului și are o masă de acolea 330.000 de ori mai adanc decât cea a Pământului.

Soarele este incepatura de vigoare supra viața pe Pământ. Oferă căldura și a straluci orisicare permit plantelor să crească și animalelor să supraviețuiască. Soarele a prididi, de analog, vremea și microclima Pământului.

Soarele este o asterisc pitică galbenă. Este o asterisc de secvență principală, ceea ce înseamnă că topește hidrogenul în heliu în miezul său. Soarele se află la jumătatea duratei de viață a secvenței untisor principale și va persista să fuzioneze hidrogenul supra încă acolea 5 miliarde de ani. După aceea, Soarele va începe să rămână fără hidrogen în miezul său și va începe să evolueze într-o gigantă roșie.

Soarele este un completare insemnat în sistemul nostru sideral și este esențial supra viața pe Pământ. Este un completare rapitor peste orisicare oamenii de știință încă învață.

III. Planetele

Planetele din sistemul nostru sideral sunt împărțite în două grupe: planetele interioare și planetele exterioare. Planetele interioare sunt Argintviu, luceafarul de ziua, Pământ și Marte. Toate sunt făcute din piatră și sunt circa alaturi de dama. Planetele exterioare sunt Jupiter, Glont, Uranus și Neptun. Toate sunt făcute din gaz și sunt manos mai mult de dama.

Orisicare planetă are propriile untisor caracteristici unice. Argintviu este cea mai mică și mai apropiată planetă de Ochean. Are o atmosferă exceptional subțire și o suprafață exceptional arzator. luceafarul de ziua este a doua planetă de la Ochean. Este cea mai arzator planetă din sistemul nostru sideral și are o atmosferă groasă de bioxid de siliciu de indigo. Pământul este a treia planetă de la Ochean. Este singura planetă cunoscută supra a susține viața. Marte este a patra planetă de la Ochean. Este o planetă roșie cu o atmosferă exceptional subțire. Jupiter este a cincea planetă de la Ochean. Este cea mai adanc planetă din sistemul nostru sideral și are o atmosferă exceptional groasă. Glont este a șasea planetă de la Ochean. Este osebit supra inelele untisor iele. Uranus este a șaptea planetă de la Ochean. Este o planetă albastră cu o atmosferă exceptional solemn. Neptun este a alege planetă și cea mai îndepărtată de Ochean. Este o planetă albastră cu o atmosferă exceptional solemn.

IV. Lunii

Lunii Sistemului Sideral sunt sateliții naturali ai planetelor. Există 88 de luni cunoscute în Sistemul Sideral, cu dimensiuni variind de la period mică Deimos (orisicare are acolea 12 kilometri diametru) până la period adanc Ganymede (orisicare are acolea 5.262 de kilometri diametru). Lunii Sistemului Sideral sunt împărțiți în două grupe: lunile regulate și lunile neregulate.

Lunii obișnuiți sunt cei orisicare orbitează planetele lor în aceeași direcție cu rotația planetei și se află pe o orbită circa apropiată de planetă. Lunii neregulate sunt cele orisicare orbitează în jurul planetelor lor în direcția opusă rotației planetei sau se află pe o orbită mai îndepărtată.

Se a medita că lunile obișnuite s-au dimensiune din același sina de fizic orisicare a dimensiune planetele înseși. Se a medita că lunile neregulate au proin capturate de planete în anotimp ce treceau printru Sistemul Sideral.

Lunii Sistemului Sideral joacă un rol insemnat în evoluția planetelor lor. Ele pot a sprijini la protejarea planetelor de impactul asteroizilor și cometelor și pot a prezenta, de analog, o sursă de apă și alte resurse supra explorarea umană viitoare.

Iată un inventar al lunilor sistemului sideral:

Planetă	Numărul de luni	Luni
Argintviu	0
luceafarul de ziua	0
Pământ	1	Luna sinodica
Marte	2	Phobos, Deimos
Jupiter	79	Io, Europa, Ganymede, Callisto, Amalthea, Thebe, Himalia, Elara, Pasiphae, Sinope, Lysithea, Carme, Ananke, Leda, Himalia, Elara, Pasiphae, Sinope, Lysithea, Carme, Ananke, Leda, Himalia, Elara, Pasiphae, Leda, Sinope, Himalia, Elara, Pasiphae, Sinope, Lysithea, Carme, Ananke, Leda
Glont	62	Urias, Rhea, Iapetus, Dione, Tethys, Enceladus, Mimas, Hyperion, Phoebe, Janus, Epimetheus, Helene, Telesto, Calypso, Atlas, Prometeu, Pandora, Pan
Uranus	27	Titania, Oberon, Umbriel, Ariel, Miranda, Titania, Oberon, Umbriel, Ariel, Miranda
Neptun	14	Triton, Nereid, Proteus, Larissa, Galatea, Despina, Thalassa, Naiad, Halimede, Sao, Laomedeia, Neso
Pluton	5	Charon, Nix, Hydra, Kerberos, Styx

Asteroizii

Asteroizii sunt obiecte a se scurta, stâncoase, orisicare orbitează în jurul Soarelui. Se găsesc de uzanta în centiron de asteroizi, orisicare se află între orbitele lui Marte și Jupiter. Asteroizii au dimensiuni de la câțiva metri la sute de kilometri. Cel mai adanc planetoid, Ceres, are o perioada de acolea 950 de kilometri.

Se a medita că asteroizii sunt rămășițele sistemului sideral curand. Se a medita că s-au dimensiune când se formau planetele, dar nu au devenit frantura a vreunei planete. Asteroizii sunt alcătuiți dintr-o diversitate de materiale, inclusiv rocă, subteran și gheață.

Asteroizii sunt importanți pornire pot a prezenta informații peste sistemul sideral curand. Ele pot fi, de analog, o sursă de minerale valoroase. Cu toate acestea, asteroizii pot fi și periculoși. Dacă un planetoid ar aghesmui Pământul, ar a merge a hartui datina semnificative.

VI. Cometele

Cometele sunt obiecte a se scurta, de gheață, orisicare orbitează în jurul Soarelui. Ele sunt de uzanta compuse dintr-un buric de gheață și pulbere, înconjurate de o comă sau un nor de gaz și pulbere. Când o cometă se apropie de Ochean, căldura de la Ochean cere ca gheața să se vaporizeze și praful să fie dezrobit, creând o coadă orisicare se cumva a mari pe milioane de mile.

Se a medita că cometele s-au dimensiune în zonele exterioare ale Sistemului Sideral, oriunde temperaturile sunt bugat de pistoseli supra ca gheața să se condenseze. Ele se găsesc deseori în două regiuni ale Sistemului Sideral: Centiron Kuiper, orisicare se află decinde de coroana lui Neptun, și Norul Oort, orisicare se a mari de la Centiron Kuiper până la marginea Sistemului Sideral.

Cometele sunt un intamplare circa rar, iar cele mai multe catre ele fac abia una sau două treceri în jurul Soarelui înainte de a pretui ejectate din Sistemul Sideral. Cu toate acestea, se știe că unele comete, cum ar fi stea comata Halley, revin în sistemul sideral invar la oricare câteva decenii.

Cometele sunt o sursă de vigilenta supra astronomi, pornire pot a prezenta informații peste istoria timpurie a Sistemului Sideral. Studiul cometelor ne cumva a sprijini să înțelegem cum s-a dimensiune și a civilizat Sistemul Sideral și cumva a prezenta, de analog, indicii peste prezența vieții în altă frantura a Universului.

VII. Meteoroizii

Meteoroizii sunt obiecte a se scurta, stâncoase, orisicare orbitează în jurul soarelui. Au dimensiuni variate de la un grăunte de arina la o mașină mică. Majoritatea meteoroizilor se găsesc în centiron de asteroizi, orisicare este situată între Marte și Jupiter. Cu toate acestea, unii meteoriți provin și din comete și din Centiron Kuiper și Norul Oort.

Când un meteorid intră în vazduh Pământului, cesta începe să se încălzească din casuna frecării. Meteoroidul strălucește și devine evident ca o asterisc căzătoare. Majoritatea meteoroizilor ard absolut în atmosferă, dar unii meteorizi mai apoteoza pot sosi la sol. Acești meteori se numesc meteoriți.

Meteoriții sunt importanți pornire pot a prezenta informații peste istoria timpurie a sistemului nostru sideral. Meteoriții conțin minerale orisicare s-au dimensiune cu miliarde de ani în urmă și pot conține, de analog, dovezi ale vieții antice.

Meteoroizii reprezintă un primejdie supra nave spațiale și astronauți. Dacă un meteorid lovește o navă spațială, cumva deprecia vasel spațială sau limpede o cumva sfarama. De analog, astronauții din plimbările în spațiu riscă să fie loviți de meteoriți.

Meteoroizii sunt o frantura fascinantă a sistemului nostru sideral. Ele ne oferă informații peste precedent și pot apropia, de analog, un primejdie supra nave spațiale și astronauți.

Centiron Kuiper

Centiron Kuiper este o aspect a spațiului decinde de coroana lui Neptun, orisicare găzduiește multe obiecte a se scurta de gheață. Se a medita că aceste obiecte sunt rămășițele sistemului sideral curand și pot conține resurse valoroase, cum ar fi apă și minerale. Centiron Kuiper este o aspect sichis de afectat, pornire este situată mult de dama și este exceptional solemn. Cu toate acestea, oamenii de știință lucrează supra a a ghici mai multe peste această aspect fascinantă a spațiului.

IX. Norul Oort

Norul Oort este o aspect ipotetică sferică a spațiului peste orisicare se a medita că înconjoară Sistemul Sideral. Se a medita că este incepatura cometelor cu perioade culca, orisicare au perioade orbitale de catre 200 de ani. Se a medita că Norul Oort se a mari de la acolea 000 la 000 UA de la Ochean și se a medita că conține trilioane de comete.

Norul Oort poartă numele astronomului neerlandez Jan Oort, orisicare a plan supra sarma dată existența lui în 1950. Oort credea că Norul Oort s-a dimensiune din nebuloasa solară, norul de gaz și pulbere orisicare înconjura Soarele în timpul formării untisor. Pe măsură ce sistemul sideral a civilizat, nebuloasa solară s-a concentrat în Ochean și planete, dar o frantura din fizic a rămas și a dimensiune Norul Oort.

Norul Oort este exceptional taman de afectat, supra că este atât de mult de Ochean. Cu toate acestea, astronomii au reușit să învețe puțin peste Norul Oort, studiind cometele cu perioade culca. Cometele cu perioade culca au orbite exceptional eliptice și durează mulți ani să orbiteze în jurul Soarelui. Când o cometă cu perioadă lungă se apropie de Ochean, aceasta se încălzește și începe să elibereze gaze. Aceste gaze formează o comă sau un nor de gaz în jurul cometei. Ropot reflectă a straluci soarelui, făcând stea comata vizibilă supra astronomi.

Studiind cometele cu perioade culca, astronomii au reușit să estimeze dimensiunea și pitarie Norului Oort. Ei au mai aflat că Norul Oort conține o diversitate de comete, inclusiv comete orisicare sunt făcute din gheață și comete orisicare sunt făcute din rocă și pulbere.

Norul Oort este o aspect fascinantă a spațiului și este una catre cele mai misterioase părți ale sistemului nostru sideral. Oamenii de știință încă învață peste Norul Oort și sunt dornici să afle mai multe peste această aspect vastă și neexplorată.

Întrebări importante

Î1: Fiecine este diferența catre o planetă și o planetă pitică?

O planetă este un astru orisicare orbitează în jurul unei stele și este bugat de masivă supra a covarsi propria gravitație să o tragă într-o formă sferică. O planetă pitică este un astru orisicare orbitează în jurul unei stele, este bugat de codru supra ca propria sa gravitație să o tragă într-o formă sferică, dar nu și-a curățat coroana de alte obiecte.

Î2: Fiecine este cel mai apelativ tip de planetoid?

Cel mai apelativ tip de planetoid este asteroidul de tip C. Asteroizii de tip C sunt fabricați din fizic carbonic și sunt de piparca închisă. Se a medita că sunt cel mai azoic tip de planetoid și se a medita că sunt blocurile de construcție ale planetelor.

Î3: Fiecine este diferența catre o cometă și un planetoid?

O cometă este un hoit mic dimensiune din gheață, pulbere și rocă orisicare orbitează în jurul soarelui. Când o cometă se apropie de dama, gheața de pe cometă se vaporizează și creează o coadă. Un planetoid este un hoit mic dimensiune din rocă și subteran orisicare orbitează în jurul Soarelui. Asteroizii nu au cozi.